Sistem complex de evaluare a calității și clasificare a proprietăților imobiliare - topul Property Index (rezidențial)
Căutări recente:
O imagine interesantă de pe Google Maps care arată cum au fost construite blocuri mari de o parte și de cealaltă a marilor bulevarde de către comuniști. Unii spun că au fost construite ca să ascundă casele veki, de vreme ce blocurile înalte erau unul dintre markerii forte ai sistemului socialist, așa că au fost plasați în locurile cu cel mai intens trafic, să fie văzuți cât mai mult și cât mai des. Arhitecții din vremea comunismului spun că dimpotrivă, această amplasare a blocurilor protejează zonele cu case din spatele lor de zgomot și de priveliștea urâtă a traficului intens. Întrebare, așadar: credeți că o astfel de dispunere a blocurilor înalte a fost o decizie mai degrabă bună sau proastă, din punct de vedere urbanistic?
Loading ...
5 comentarii la “Blocurile înalte ale comuniștilor de pe marile bulevarde”
Cristian
Arhitecții care spun asta uită că au rupt țesătura urbană. E revoltător să afirmi că perdelele ideologice au făcut bine, cu excepția faptului când definiția binelui este distorsionată în mod grosolan.
George Butunoiu
Nu arhitecții au propus să se facă blocuri înalte și în șir compact în centru - li s-a impus asta. Și se pare că li s-au impus chiar amplasamentele, așa că arhitecții nu au mai avut niciun cuvânt, până la urmă, din câte știu eu.
Cristian
Nu am zis că ei au decis atunci.
George Butunoiu
Probabil că nu am fost eu destul de explicit - interesul meu era legat doar de decizia și responsabilitatea arhitecților, nu a politicienilor.
Andrei Popescu
Planul urbanistic comunist a cerut sacrificarea tuturor zonelor, fără nicio grijă pentru mediu sau dacă casele aveau un istoric în spate, nimic nu a stat în fața buldozelor. Ceea ce oamenii de azi nu vor să recunoască este ca demolarea și amplasarea de ansambluri rezidențiale ( muncitorești) a dus la dispariția mahalalor infecte. Să luăm par example Cluj Clujul până în 1955 avea o zonă de centru cu foste case boierești, în rest “dughene” mahalele infecte, apropos de moștenirea austro ungară, mahalele infecte efectiv. Văzută azi ca un pol de creștere economică, un pr artificial datorat politicului în mare măsură. Revenind la București, păi hai să stabilim granițele efective ale orașului, toate cartierele: Giurgiului, Titan, Colentina, Giulesti, Drumul Taberei erau zone aride unde gaseai doar mahalele infecte. Arhitecții vremii au stabilit un plan foarte coerent dpdv urbanistic, nu s-au înțeles ei la natura materialelor cu conducerea de partid, dar mai ales după 77, nu s-a făcut rabat de la calitatea seismică, absolut deloc. Chiar și construcțiile ce fuseseră finalizate cu un an în urmă au trecut prin foarte exigent filtru de reaplicare a unor norme noi. Toate ansamblurile comuniste aveau prevăzute în plan, atât zone de recreație, de alimentare publică, cu o conectivitate suficientă la toate rutele de transport. Azi majoritatea zonelor abundă de verdeață, pentru ca au ajuns la o anumită maturitate.