Biserica Greacă „Buna Vestire”, 1899

Biserica Greacă „Buna Vestire”, 1899: Planurile bisericii – capela Ambasadei Greciei (Palatul Legației Regale Elene)), au fost întocmite de arhitectul A. Lardel, construcția fiind finanțată de frații Harokopos și de alți membri ai comunității grecești. Realizată din piatră și zidărie de cărămidă, prezintă forma unui templu ionic hexastil-pseudoperipter, cu acoperiș în două ape și capiteluri executate după modelul celor de la Histria. Pictură interioară în stil neobizantin, iconostas din marmură realizat la Atena.

Iconostasul: ΕΣΧΕΔΙΑΣΘΗ ΥΠΟ ΑΝ. ΜΕΤΑΞΑ ΑΡΧΙΤΕΚΤΟΝΟΣ (Proiectat de arhitectul An. Metaxa)

Inscripțiile:

• ΒΑΣΙΛΕΥΟΝΤΟΣ ΕΛΛΗΝΩΝ ΓΕΩΡΓΙΟΥ ΤΟΥ Α’ ΡΟΥΜΑΝΙΑΣ ΔΕ ΚΑΡΟΛΟΥ ΤΟΥ Α’ ΑΝΗΓΕΡΘΗ Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΚΥΡΙΟΥ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΟΥ ΦΙΛΟΓΕΝΟΥΣ ΚΕΦΑΛΛΗΝΟΣ ΠΑΝΑΓΗ ΧΑΡΟΚΟΠΟΥ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1899 (În timpul domniei Regelui Greciei Gheorghe I și al regelui României Carol I, această biserică a Domnului a fost construită pe cheltuiala filantropului din Kefalonia, Panaghi Harokopos, în anul mântuirii 1899.)
• Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΕΥΑΓΓΕΛΙΣΜΟΥ ΤΗΣ ΘΕΟΤΟΚΟΥ ΑΝΑΚΑΤΑΣΚΕΥΑΣΘΗ ΦΡΟΝΤΙΔΙ ΚΑΙ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΩΝ ΦΙΛΟΓΕΝΩΝ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΕΩΝ ΔΗΜΗΤΡΙΟΥ ΚΑΙ ΕΛΕΝΗΣ ΓΡΗΓΟΡΙΑΔΗ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1999 (Această biserică a Bunei Vestiri a Maicii Domnului a fost reconstruită prin grija și pe cheltuiala filantropilor din Salonic, Dimitrios și Eleni Grigoriadis, în anul mântuirii 1999.)

Biserica Greaca „Buna Vestire” din Bucuresti

Biserica Greaca din Bucuresti poartă hramul Buna Vestire. Cele doua cladiri se gasesc in locul unde, din scuarul numit Izvorul Rece, se despart bulevardele Pake Protopopescu si Ferdinand I. Cele doua cladiri grecesti au fost ridicate in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor depuse de reprezentantii diplomatici greci, cat si de catre grecii traitori in Romania, cu totii visand de multa vreme sa le ridice.

Insarcinatul cu afaceri identifica un teren convenabil (1900 mp), aflat la intersectia de azi a bulevardelor bucurestene Pake si Ferdinand I. Aici urma sa fie ridicata si o noua ambasada a statului elen. Terenul este achizitionat in anul 1898, perioada in care se poate conta si pe ajutorul material substantial furnizat de Panaghis Harokopos (intre altele, consilier grec pe teme de agricultura al regelui Carol I). In privinta arhitectonicii viitoarei biserici, finalmente se ia ca model Templul Atenei Nikis, de pe Acropolele atenian.

Planurile de constructie au purtat semnatura arhitectului german A. Lardel, asistat in ce priveste Ambasada de catre romanul N. Vergotis. Lardel a fost si antreprenor al bisericii, secon­dat de N. Halepas, specialist in marmura, in vreme ce constructia cladirii ambasadei a fost incredintata italianului D. Costa. Din partea beneficiarului vegheau Alexandropoulos (ambasada), respectiv Harokopos (biserica).

Piatra de temelie a celor doua obiective a fost pusa la 25 martie 1899 – ziua nationala a Greciei si totodata Buna Vestire, al carei hram de altfel lacasul de cult avea sa-l si poarte. Intre notabilitati s-au aflat I. Alexandropoulos, medicul Georgios Miliaressis, secretar al Ambasadei Elene, primarul Bucurestiului C. Robescu, ambasadorul roman in Grecia Em. Ghica, secretarul general al Ministerului Justitiei Filitis. Slujba religioasa a fost condusa de archimandritul grec Nicodimos Economou.

Biserica Greaca „Buna Vestire” din Bucuresti – arhitectura si podoabe

Un vechi vis al grecilor din Bucuresti devenea astfel realitate. Harokopos a suportat nu doar constructia bisericii, dar a platit si iconostasul din marmura, executat la Atena de T. Tompros, dupa planurile arhitectului grec Anastassios Metaxas, plus maruntisuri precum gardul de fier de la strada. A suportat si pictura interioara, care este datorata penelului grecului Constantin Liokis – Leivadas (acesta a executat si reprezentarea lui Hristos Pantocrator, de pe cupola impozantei biserici grecesti din Braila, intre anii 1902-1903. Obiectele de cult din altar au fost donate de Gr. Maraslis, domiciliat in indepartata Odesa, pe malul Marii Negre.

Muncitorii de rand au fost greci, intre ei evidentiindu-se S. Sarris, responsabil cu pietraria. Materialele de constructie au fost aduse din strainatate, in particular marmura venind din Grecia. Daca Haropos, amintit si pe o placa de pe peretele constructiei, a suportat in mare parte costul ridicarii lacasului, ridicarea Palatului Am­basadei a avut suportul grecilor din toata tara. Cel mai darnic a fost bancherul N. Chryssovelonis, urmat de familiile Xenocratous si Haitas, de A. Valsamakis, Zoe Frangoulias sau A. Paxinos. Sunt doar cateva nume dintr-o lunga lista.

Prima slujba in noua biserica greceasca – Buna Vestire din Bucuresti – a avut loc la data de 25 martie 1901, in duminica ce s-a intamplat sa fie a Floriilor. In drum spre Targul Mosilor, in acelasi an a vizitat biserica si suveranul Carol I. Intaiul preot al lacasului a fost Nicodim Economu, caruia i-au urmat peste ani Timotei Evanghelidis si Constantin Moraitachis.